MaramureÅŸ
Judetul Maramures este asezat in extremitatea nord vestica a Romaniei,la granita cu Ucraina. Aproape jumatate din suprafata judetului este reprezentata de munti. Principalele unitati montane sunt: Muntii Rodnei (cei mai inalti), Muntii Maramuresului si lantul vulcanic Ignis-G utai-Tibles. Reteaua hidrografica este reprezentata de principalele rauri: Tisa, Viseu, Iza, Lapus si Somes.
Depresiunea Maramuresului este inconjurata de munti in totalitate, la sud-vestul ei aflandu-se muntii vulcanici Oas, Gutai si Tibles, la est Muntii Maramuresului si la sud-est Muntii Rodnei (cu vf. Pietrosu de 2.303 m), cu creste ascutite si prelungi, abrupturi impunatoare si vai pitoresti.
Clima temperat continentala, precipitatiile atmosferice sunt printre cele mai ridicate din tara. Cursurile de apa brazdeaza ca un paienjenis, de la Tisa cu afluentii sai: Viseu (cu Cisla, Vaser, Ruscova), Iza (cu Mara, Ieud, Botiza), ce taie depresiunea printr-o vale larga marginita de terase, la Somesul din sud, cu afluentii: Lapus, Barsau, precum si izvoarele cu apa minerala: Borsa, Craciunesti, Breb, Botiza. Hidrografia este intregita de lacuri naturale glaciare situate in muntii Rodnei si Gutaiului, de cele cu sare de la Ocna Sugatag si Costiui, precum si de amenajarile de la Stramtori-Firiza, cu circa 18 milioane mc apa pentru alimentarea municipiului Baia Mare, si de cele de la Runcu-Brazi-Firiza proiectate pentru 30 milioane mc apa care vor fi sursa de aprovizionare pentru zonele Baia mare si Sighetu Marmatiei.
 |
Salina |
 |
 |
 |
 |
|
Secret Garden
|
Pensiunea Iza |
P.Teleptean |
Complex Lostriţa
|
|
 |
 |
 |
||
P.Lăcrămioara
|
Popasul din Deal |
Complex Suior |
OBIECTIVE TURISTICE
1.MUNTI:
a)Masivul Pietrosul (Muntii Rodnei), de 2.303 m, la 10 km de Borsa, adapostes,te cea mai importanta rezervatie naturala din nordul tarii (de interes geologic, botanic s,i faunistic). Masivul prezinta numeroase urme glaciare (creste, vai, circuri, morene). A fost declarat de UNESCO rezervatie a biosferei.
b)Muntii Gutai (1.443 m), acoperiti cu paduri seculare, fac parte din cadrul lantului muntilor vulcanici. O privelis,te bizara ofera „Creasta Cocosului”, la 12 km de Baia Sprie, (imens bloc de andezit care domina i-mprejurimile cu semetia lui salbatica, formand o rezervatie geologica).
c)Muntii Tibles (1.839 m altitudine maxima), presarati cu poieni, stanci si stane, avand traseele lungi si obositoare, ce necesita multe popasuri.
2.VAI SI CASCADE:
a)Valea Vaserului se caracterizeaza printr-o succesiune de peisaje inedite, si formeaz( unul dintre cele mai impresionante defilee inguste ale Carpatilor rasariteni, presarati pe ambii versanti cu zeci de izvoare minerale.
b)Valea Izei si Valea Marei (pe DN 18), trasee care ofera pe langa peisaje de un mare pitoresc si satisfactia vizitarii unora dintre cele mai vechi biserici din lemn, precum si a unui sir intreg de porti maramuresene, adevarate arcuri de triumf rustice.
3.LACURI:
a)Lacul de acumulare Friza, pe raul omonim, la 10 km de Baia Mare, se adreseaza turismului recreativ.
4.VESTIGII ISTORICE:
a)Turnul lui Stefan de la Baia Mare, interesanta constructie in stil gotic ridicata in 1347, ce seamana cu turnul vechii primarii din Praga. De la inaltimea sa de 50 m, turnul ofera o frumoasa panorama asupra orasului.
b)Bastionul Macelarilor din Baia Mare, facea parte din sistemul de fortificatii al orasului (sec. XV). Se spune ca de aici s-a tras glontul care l-a ucis pe vestitul haiduc Pintea Viteazul.
c)Alte vestigii istorice: Cladirea Monetariei din Baia Mare (1734 - 1738), azi sediul Muzeului Judetean, Ruinele Cetatii Chioarului de langa Somcuta Mare, mentionata documentar in 1319, Ruinele cetatii Bogdan Voda.
5.EDIFICII RELIGIOASE:
Bisericile din lemn ocupa un loc aparte in fondul de aur al creatiei populare din Romania, unice in lume prin formele si ornamentele specifice stilului romanesc. In satele maramuresene se intalnesc numeroase astfel de constructii care raman expresia cea mai vie a maiestriei populare. Adevarate monumente de arta arhitecturala, bisericile incanta privirea cu linia lor zvelta, cu o surprinzatoare armonie a proportiilor si cu turlele lor avantate in cautarea infinitului.
Unele dintre cele mai reusite exemplare se afla in localitatile: Bogdan Voda( (sec. XVIII, cu interior pictat), Surdesti (1724, cu cel mai inalt turn din tinut: 54 m), Moisei (1699), Barsana (1780), Budesti (sec. XVIIXVIII), Calinesti (1663, cu pictura din 1754), Rozavlea (1700, pictura murala din 1775), Botiza (1796), Ieud.
Alte edificii religioase: Biserica „Sfanta Treime” din Baia Mare, ridicata de calugarii iezuiti intre 1717 - 1720, in stil baroc, Manastirea Izvorul Negru de langa Moisei (1672).
6.EDIFICII CULTURALE SI ISTORICE:
a)Muzeul Maramuresului din Sighetu Marmatiei, cu sectii de etnografie si arta populara (piese de port si arhitectura populara, masti populare, icoane, piese de industrie casnica), stiintele naturii (flora si fauna maramuresana). Muzeul Mineralogic din Baia Mare, cuprinde interesante s,i neasemuite flori de mina.
b)Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei - Inchisoarea din Sighetu Marmatiei: Este localizata in zona centrala a Municipiului Sighetu Marmatiei, fiind un simbol al represiunii puterii comuniste impotriva celor care cu gandul, vorba sau fapta s-au opus instaurarii comunismului in Romania. Este o cladire mare, cu mai multe corpuri, construita in perioada 1896-1899 de catre Imperiul Austro-Ungar. Dupa Cel de-al Doilea Razboi Mondial, noua putere comunista a ales aceasta inchisoare ca loc de detentie pentru elita intelectualitatii romanesti deoarece era situata in imediata apropiere a granitei dintre Romania si fosta URSS. In anii de dupa razboi, in aceasta inchisoare au fost adusi prim - ministri, , ministri, generali de armata, profesori universitari, academicieni, episcopi etc. Trupurile celor care si-au gasit aici sfarsitul au fost ingropate fara vreun semn intr-un cimitir de la marginea orasului (Cimitirul Saracilor) devenit ulterior componenta a muzeului.
7.ETNOGRAFIE:
a)„Cimitirul Vesel” de la Sapanta la 18 km de Sighetu Marmatiei), unic in lume, uluieste prin originalitatea sa. Crucile de lemn sculptate si pictate de mesterul popular Stan Patras,, l-au transformat intr-un adevarat muzeu. Coloritul crucilor si textele pline de umor eternizeaza ipostazele esentiale ale vietii si evidentiaza vigoarea spiritului romanesc care nu se teme de moarte.
