Muntii Apuseni
Muntii Apuseni sunt parte a Carpatilor Occidentali. Sunt delimitati la nord de Râul Barcau, la sud de râul Mures,, la vest de Dealurile si Câmpia de Vest, iar la est de Depresiunea Colinara a Transilvaniei. În Muntii Apuseni se afla peste 400 de pesteri.
Altitudinile nu depasesc 2.000 m, cu maxime de 1.849 m, la Vârful Curcubata Mare, 1.836 m Vârful Vladeasa, respectiv 1.826 Muntele Mare.
Vegetatia este alcatuita din paduri de foioase si conifere (la peste 1.300 m). Fauna este foarte diversa, fiind prezente specii ca vulpea, lupul, jderul, cerbul, caprioara, veverita sau ursul.
Zona se remarca printr-o densitate scazuta a populatiei. Asezarile sunt compuse din sate mici, numite "crânguri", risipite (gospodarii împrastiate, despartite prin fânete sau pasuni), în judetele Arad, Bihor, Cluj, Alba si Hunedoara.
La inceputul primaverii va recomandam sa vizitati Ghetarul Scarisoara deoarece in aceasta perioada sunt cele mai frumoase formatiuni de gheata de peste an - in adancurile ghetarului iarna ajunge un pic mai tarziu decat afara.
Vara este momentul pentru excursii in inima muntilor - in palatele fermecate de gheata sau calcar unde natura a avut grija sa creeze spatii de-a dreptul surprinzatoare; iar caldura de afara te indeamna sa stai mai mult in atmosfera placuta si racoroasa a pesterilor. Tot din acest motiv te poti cocota pe varfurile Apusenilor unde peisajul te face sa mergi mai incet iar apa rece de la izvoarele din marginea padurii iti dau motiv sa poposesti.
Toamna: excursiile realizate toamna pe aici sunt ingreunate de zmeura, afine, mure si ciuperci - popasuri lungi in locurile cu fructe dulci; iar peisajul din jur cu o mie de culori e numai bun pentru fotografii.
Iarna: partiile de la Vartop va stau la dispozitie pentru sporturile de iarna; o plimbare cu sania trasa de cai pana la muzeul de la Patrahaitesti; o excursie la Pestera Coiba Mare sau Cascada Varciorog completeaza cu succes vizita in Apuseni.
CAZARE:
Altitudinile nu depasesc 2.000 m, cu maxime de 1.849 m, la Vârful Curcubata Mare, 1.836 m Vârful Vladeasa, respectiv 1.826 Muntele Mare.
Vegetatia este alcatuita din paduri de foioase si conifere (la peste 1.300 m). Fauna este foarte diversa, fiind prezente specii ca vulpea, lupul, jderul, cerbul, caprioara, veverita sau ursul.
Zona se remarca printr-o densitate scazuta a populatiei. Asezarile sunt compuse din sate mici, numite "crânguri", risipite (gospodarii împrastiate, despartite prin fânete sau pasuni), în judetele Arad, Bihor, Cluj, Alba si Hunedoara.
La inceputul primaverii va recomandam sa vizitati Ghetarul Scarisoara deoarece in aceasta perioada sunt cele mai frumoase formatiuni de gheata de peste an - in adancurile ghetarului iarna ajunge un pic mai tarziu decat afara.
Vara este momentul pentru excursii in inima muntilor - in palatele fermecate de gheata sau calcar unde natura a avut grija sa creeze spatii de-a dreptul surprinzatoare; iar caldura de afara te indeamna sa stai mai mult in atmosfera placuta si racoroasa a pesterilor. Tot din acest motiv te poti cocota pe varfurile Apusenilor unde peisajul te face sa mergi mai incet iar apa rece de la izvoarele din marginea padurii iti dau motiv sa poposesti.
Toamna: excursiile realizate toamna pe aici sunt ingreunate de zmeura, afine, mure si ciuperci - popasuri lungi in locurile cu fructe dulci; iar peisajul din jur cu o mie de culori e numai bun pentru fotografii.
Iarna: partiile de la Vartop va stau la dispozitie pentru sporturile de iarna; o plimbare cu sania trasa de cai pana la muzeul de la Patrahaitesti; o excursie la Pestera Coiba Mare sau Cascada Varciorog completeaza cu succes vizita in Apuseni.
CAZARE:
 |
 |
 |
|
Complex Vank
|
Hotel Cristalin |
Hotel Iadolina
|
OBIECTIVE TURISTICE:
Pe langa obiectivele prezentate anterior mai adaugam :
1.Valea Sighistelului: Desi intreaga vale nu masoara decat 9 km., aprope jumatate dintre acestia ii strabate printre pereti verticali care fac transforma sectorul sau inferior intr-un canion. Bazinul Sighistelului adaposteste 160 de pesteri pe numai 15 km2 , fiind unul din cele mai endocarstificate areale din tara. Dintre cele mai cunoscute pesteri din Sighistel amintim: Pestera Corbasca (300 m) cu Lacul de Cristal, Pestera din Dealul Secatura (1.450m) si Pestera Coliboaia (310 m) ; Pestera Magura (1.885 m) cu galerii labirintice, sali de dimensiuni impresionante si galerii inguste.
-Vizitarea Vaii Sighistelului poate avea drep punct de plecare drumul national 76 Turda - Lunca Vascaului, care in localitatea Campani sa ramifica continuindu-se spre satul Sighistel cu un drum pietruit.
2.Sesul Padis: Situat la o altitudine medie de 1225 m, Sesul Padis se constituie intr-un veritabil platou carstic, aproape plan, ciuruit de numeroase doline, unele cu lacuri, altele cu palcuri de molizi, prin care se dreneaza apele de precipitatii ce vor iesi apoi la lumina zilei in Poiana Ponor prin Izbucul Ponor sau in Valea Boga.
-In extrema nordica a sesului, in saua ce-l desparte de Poiana Varasoaia, se afla Pestera Padis, cu aspect de galerie descendenta ce patrunde sub Muntele Boghii.
-In partea estica sesul este fragmentat de vaile Tranghiestii si Garjoaba, intre acestea doua existand un platou ce coboara treptat spre sud, locul unde se afla Cabana Padis.
3. Valea Boga: In bazinul Vaii Boga intalnim, strans grupate, nu mai putin de trei sectoare de ingustare si anume: Cheile Vaii Bulbuci, Cheile Vaii Oselu si Cheile Vaii Boga.
4. Pestera Meziad:este o pestera mare, fiind una dintre primele pesteri amenajate si mult timp una dintre cele mai lungi pesteri din România (4.750 m lungime cu mai multe nivele).În 1921 a fost vizitata de o echipa de geologi având în frunte pe renumitul speolog român Emil Racovita. Pestera Meziad a fost reamenajata în 1972 s,i deschisa turismului.
5.Poiana Florilor :este constituita dintr-un grup de poieni ca niste insule in padurea de fag. Meritandu-si pe deplin numele, Poiana Florilor este un adevarat paradis in lunile de vara cand sute de specii de flori inunda parca pantele insorite, colorandu-le viu. Fanetele sunt deosebit de bogate in aceasta zona, cositul facandu-se de doua ori pe perioada verii.In partea de jos a poienii, la marginea drumului forestier pe Valea Galbenei este un izbuc cu apa rece.
6. Pestera Ursilor:La 17 septembrie 1975, in urma unei dinamitari in cariera de marmura de la Chiscau, in masiv s-a format o spartura prin care a coborat artificierul miner Curta Traian din localitate. Dupa cercetarile stiintifice de rigoare, o parte a pesterii a fost amenajata si electrificata, fiind data in exploatare turistica la 14 iulie 1980. (Cai de acces: Pe DN-76 Oradea-Deva, cu derivatie la km 86 in comuna Sudrigiu, pe DJ-763, inca 16 km).
-Pestera Ursilor nu primeaza prin dimensiuni, ci prin fantastica aglomerare de formatiuni speologice, din care punct de vedere este indiscutabil, unicat in randul pesterilor amenajate pentru turism. Tot aici se gaseste un mare numar de resturi fosile ale ursului de caverna - Ursus Spelaeus - disparut de aproximativ 15.000 de ani.
Intrarea in pestera se face printr-un pavilion de exploatare turistica. Lungimea totala este de peste 1500 m, din care nivelul inferior are lungime de aproximativ 700 m si este rezervatie stiintifica.
7. Groapa Ruginoasa : prezinta un fenomen cu totul aparte. Ea este o imensa ravinare sapata pana in creasta culmii care inchide spre sud Valea Seaca, cu adincime de peste 100 m si un diametru de peste 600 m. Pe toata suprafata ei, un proces de eroziune foarte activ a scos la zi stratele de cuartite, a caror culoare rosie violacee confera zonei un aspect cu totul aparte, ea aparind de la mari departari ca o rana deschisa in trupul muntelui.
8.Pestera "Ghetarul Focul Viu" :este alcatuita din doua sali, din care prima de mari dimensiuni, ocupata de un imens bloc de gheata. Tavanul salii mari este spart de o fereastra de mari dimensiuni prin care a cazut o mare cantitate de busteni, frunze precum si zapada din exterior, acumulate in centrul salii. Prin tavanul pesterii patrunde suficienta lumina pentru a dezvalui grupurile de stalagmite de gheata aflate in partea opusa intrarii in pestera. De altfel, in jurul orelor pranzului, razele de soare patrund prin fereastra creind un decor feeric. Una din marginile blocului de gheata coboara abrupt intr-o crevasa adanca pe langa peretele de stanca. Explicatia existentei ghetarului in pestera este data de doua elemente: tavanul spart de fereastra favorizeaza acumularea aerului rece si lipsa ventilarii in pestera mentine aerul rece captiv tot timpul anului.
9.Cetatile Ponorului :sunt constituite din trei circuri mari de stanca, aflate intr-o imensa depresiune impadurita, adanca de 300 m, partea ei superioara avand un diametru de peste 1km. Culmile inconjuratoare care inchid circular depresiunea sunt taiate doar intr-un singur loc de canionul Vaii Cetatilor.
10.Pestera Vântului :este cea mai mare pestera din România, cu o lungime totala de 47 km. Se afla în Muntii Padurea Craiului, în vecinatatea localitatii Suncuius.
